La două secole după abandonarea regimului republican și transformarea sa într-o putere eminamente globală, Imperiul Roman s-a confruntat cu o îndelungată perioadă de anarhie. Întinsă practic pe toată durata secolului III și având ca principal factor generator ceea ce astăzi am desemna drept tendințe federaliste,...
Pentru prima dată, o posibilă identificare a regelui Decebal[1] a fost dată de Emil Panaitescu[2], în anul 1923, care considera că un bust antic (datat, începutul sec. al II-lea d.Hr.) al unui nobil dac (pileatus), păstrat în colecţiile Muzeului Vaticanului, reprezintă monarhul dac. Această tentativă de a arăta că « ...
Cucerirea regatului lui Decebal de către romani a însemnat integrarea în cadrul Imperiului Roman a unui vast teritoriu de la nordul Dunării locuit de daci. În viziunea împăratului Traian, înglobarea Daciei în graniţele statului roman urma să se realizeze rapid, în condiţiile în care Dacia lui Decebal a fost secătuită...
Aurel Rustoiu este cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca. Autorul a mai publicat, ca precedente ale acestei direcţii de cercetare, volume precum Solotvino-„Cetate” (Ucraina Transcarpatică). Aşezările din epoca bronzului, a fierului şi din evul mediu timpuriu (în 2002),...
De mai mulţi ani, istoricul de artă româno-francez dr. Leonard Velcescu (în prezent, cercetător CRHISM la Universitatea „Via Domitia” din Perpignan, Franţa) se străduieşte să readucă în atenţia specialiştilor şi publicului larg un fenomen cultural cu semnificaţii încă greu de evaluat : reprezentările statuare ale...
Repere politico-evenimenţiale ale domniei tandemului Burebista-Deceneu
Reunirea sub o comandă unică a forţelor celor patru formaţiuni politico-juridice din bazinul Dunării a generat un dispozitiv militar excepţional şi fără precedent în această regiune. Strabon ne precizează şi dimensiunea acestui...
1. Paradoxurile unei atitudini
Printr-un consens generalizat (dar nu unamin, dacă ar fi să invocăm doar perspectiva sceptică a unui Giuseppe Rensi), istoria este considerată a fi ştiinţă şi-mai-mult-de-atât. Perceput nuanţat, ca subiectivism derivat din memoria afectivă a colectivităţii, "pretext al predicării morale...
* cu privire specială asupra problematicii reconstructelor instituţionale
Cu ilustra excepţie a principelui academician Dimitrie Cantemir[1], de la cumpăna veacurilor XVII şi XVIII, care a adus problema substratului preroman în prim-planul cercetării europene, limitându-se (inevitabil pentru epoca sa) la schiţarea...
Familia constituia celula de bază a societăţii roamne. Familia romană era organizată pe principii patriarhale. Ea se axa în jurul puterii lui pater familias – capul familiei – a cărui autoritate unică şi nelimitată se exercita atât asupra membrilor familiei (care mai cuprindea soţia, copiii, sclavii), cât şi asupra...
Hegemon de necontestat al vestului mediteraneean, Roma intră, în secolul I î.Hr., în atotcuprinzătoarea competiţie din spaţiul est-mediteraneean, regiune cu o multimilenară istorie a manifestărilor imperiale, în care - subliniem acest fapt - are de purtat o confruntare frontală nu cu o altă putere statală, fie ea şi...
