ACL nr. 12B/2024

ACL nr. 12B/2024

Numărul 12B/2024 al revistei științifice Acta Centri Lucusiensis, editată de Centrul de Studii DacoRomanistice Lucus, a fost validat în ședința Colegiului de redacție din 15 februarie 2025, desfășurată sub coordonarea prof. univ. dr. Sergiu Drincu, vicepreședintele Colegiului științific consultativ al CSDR Lucus Timișoara.

Detalii »

Articole recente

Repere politico-evenimenţiale ale domniei tandemului Burebista-Deceneu             Reunirea sub o comandă unică a forţelor celor patru formaţiuni politico-juridice din bazinul Dunării a generat un dispozitiv militar excepţional şi fără precedent în această regiune. Strabon ne precizează şi dimensiunea acestui...
De mai mulţi ani, istoricul de artă româno-francez dr. Leonard Velcescu (în prezent, cercetător CRHISM la Universitatea „Via Domitia” din Perpignan, Franţa) se străduieşte să readucă în atenţia specialiştilor şi publicului larg un fenomen cultural cu semnificaţii încă greu de evaluat : reprezentările statuare ale...
“... in bellum profectus est cum cognitis militibus hostem Parthum contemnentibus, saggitarum ictus post ingentia Dacorum falcibus inlata volnera despicatui habentibus.”[1]   Introducere Într-o societate războinică precum cea veche nord-dunăreană, este de la sine înţeles că progresele înregistrate în metalurgie, în...
Despre pătrunderea sarmaţilor iazygi în spaţiul dintre Dunăre și Tisa au curs râuri de cerneală, subiect aprig dezbătut, dar care încă stârnește controverse[1]. Coroborarea știrilor antice despre sarmaţii iazygi cu studiile moderne au trasat, la modul general, o cronologie relativă a venirii acestui neam barbar în...
După încheierea celor două războaie mai mari purtate de romani la nordul Dunării, aceştia i-au înfrânt definitiv pe daci şi au creat provincia Dacia. Sarmizegetusa Regia a fost transformată în castru pentru trupele rămase să pacifice zona1, iar în Ţara Haţegului a fost construită o nouă capitală, cu acelaşi nume,...
MOTTO Atunci, pe Heracles îl îndemnă inima Să plece spre ţara istriană unde-l primi fiica Latonei Cea pricepută la mânatul cailor Pindar, Olimpicele, III, 25-28 Este aproape pleonastic să asociem în aceeaşi frază termenii „geţi” şi „cai”: încă de la cele mai vechi consemnări ale existenţei marelui neam tracic de la...
Singurul etnonim pe care locuitorii autohtoni din spațiul românesc[1] și l-au asumat, de-a lungul istoriei, ca element identitar a fost cel de român, români, cu trimitere explicită (și foarte frecvent chiar explicitată) la Roma, respectiv, la societatea și modelul de civilizație universală constituită prin și în jurul...
Studiu de iconografie antică Reprezentările monumentale ale dacilor din Forul lui Traian (Roma) şi însemnătatea lor pentru cultură (PDF) Comunicare pentru Academia Română (Bucureşti, 12 dec. 2012)
Cu aproape un veac în urmă, filologul Constantin C. Diculescu îşi imagina, speculând pe baza cuvântului german Träublein, că originea cuvântului românesc strugure trebuie căutată în idiomul străgermanic al gepizilor, presupunând existenţa în limba acestora a unei forme arhaice *thrubilo sau *struwilo[1]. Fapt oarecum...
Pentru prima dată, o posibilă identificare a regelui Decebal[1] a fost dată de Emil Panaitescu[2], în anul 1923, care considera că un bust antic (datat, începutul sec. al II-lea d.Hr.) al unui nobil dac (pileatus), păstrat în colecţiile Muzeului Vaticanului, reprezintă monarhul dac. Această tentativă de a arăta că « ...

Informateca