Cartea cuprinde 10 capitole, fiecare cu o secţiune specială de bibliografie, care înlocuieşte sistemul de citare academică. Urmează o concluzie, un apendice iconografic, o cronologie a Daciei romane, lista guvernatorilor, bibliografia generală, corespondenţa toponimelor antice şi moderne şi un indice de nume.
Contrar...
La două secole după abandonarea regimului republican și transformarea sa într-o putere eminamente globală, Imperiul Roman s-a confruntat cu o îndelungată perioadă de anarhie. Întinsă practic pe toată durata secolului III și având ca principal factor generator ceea ce astăzi am desemna drept tendințe federaliste,...
Volumul de faţă[1] este o traducere a lucrării The Making of the Slavs. History and Archaeology of the Lower Danube Region, c. 500-700, publicată sub egida Cambridge University Press în 2001. La origine o teză de doctorat, susţinută în 1998 la Western Michigan University din Kalamazoo (SUA), cu titlul The making of a...
Hegemon de necontestat al vestului mediteraneean, Roma intră, în secolul I î.Hr., în atotcuprinzătoarea competiţie din spaţiul est-mediteraneean, regiune cu o multimilenară istorie a manifestărilor imperiale, în care - subliniem acest fapt - are de purtat o confruntare frontală nu cu o altă putere statală, fie ea şi...
1. Izvoarele primare: Herodot şi Platon
Înzestrat de posteritate cu un prestigiu excepţional, personajul Zalmoxis are o "hagiografie" întemeiată, în vădit contrast cu notorietatea dobândită post-factum, pe un corpus foarte restrâns de surse, aproape exclusiv literare, în cuprinsul cărora, pe deasupra, el este...
Pentru prima oară în mod sistemic, problematica listei regale a Daciei – altfel spus, continuitatea de funcţionare a celei mai importante şi mai vizibile dintre instituţiile statale ale vremii, regalitatea – avea să fie abordată în istoriografia românească de către istoricul Hadrian Daicoviciu[1]. Întemeindu-se pe tot...
Studiu de iconografie antică
Reprezentările monumentale ale dacilor din Forul lui Traian (Roma) şi însemnătatea lor pentru cultură (PDF)
Comunicare pentru Academia Română (Bucureşti, 12 dec. 2012)
Familia constituia celula de bază a societăţii roamne. Familia romană era organizată pe principii patriarhale. Ea se axa în jurul puterii lui pater familias – capul familiei – a cărui autoritate unică şi nelimitată se exercita atât asupra membrilor familiei (care mai cuprindea soţia, copiii, sclavii), cât şi asupra...
Caracterul războinic al geto-dacilor răzbate vizibil din textele antice, iar descoperirile
arheologice, care au relevat fortificaţii, morminte şi armament, îl confirmă şi îi justifică
renumele dobândit. Dimensiunea fenomenului militar din spaţiul nord-dunărean determină
existenţa unor elite a căror preocupare...
Încă de la întemeierea cetăţilor greceşti religia pătrunde în toate formele vieţii lor oficiale şi private. Această situaţie este general valabilă atât pentru marile cetăţi din Grecia continentală şi Asia Mică, cât şi pentru celelalte aşezări întemeiate pretutindeni în lumea greacă; printre acestea din urmă se numără...
