Caracterul războinic al geto-dacilor răzbate vizibil din textele antice, iar descoperirile
arheologice, care au relevat fortificaţii, morminte şi armament, îl confirmă şi îi justifică
renumele dobândit. Dimensiunea fenomenului militar din spaţiul nord-dunărean determină
existenţa unor elite a căror preocupare...
Cucerirea regatului lui Decebal de către romani a însemnat integrarea în cadrul Imperiului Roman a unui vast teritoriu de la nordul Dunării locuit de daci. În viziunea împăratului Traian, înglobarea Daciei în graniţele statului roman urma să se realizeze rapid, în condiţiile în care Dacia lui Decebal a fost secătuită...
* cu privire specială asupra problematicii reconstructelor instituţionale
Cu ilustra excepţie a principelui academician Dimitrie Cantemir[1], de la cumpăna veacurilor XVII şi XVIII, care a adus problema substratului preroman în prim-planul cercetării europene, limitându-se (inevitabil pentru epoca sa) la schiţarea...
Începând din 602 – odată cu prăbușirea frontierei dunărene a Imperiului Bizantin – avarii și slavii s-au revărsat în teritoriile bizantine sud-dunărene. Slavii au ocupat întreaga Peninsulă Balcanică până în punctul ei cel mai meridional. Ei au ajuns până în sudul Peloponezului, pe țărmurile şi în insulele Mării Egee...
Cercetarea apărării provinciei Dacia a căutat să identifice traseul graniţei Imperiului Roman la nordul Dunării de Jos, în secolul II-III d.Hr., urmărind arheologic identificarea reţelei de fortificaţii, burguri şi turnuri specifice zonei de limes. Pentru linia Dunării de Jos aceste cercetări au fost încurajate pe de...
Înainte ca Boethius să fi descoperit puterea consolatoare a filosofiei (vezi De consolatione philosophiae), părintele absolut al traducerii moderne, Sfântul Ieronim, descoperea ceea ce am putea numi consolationes translationis, adică „mângâierile tălmăcirii”.
Suntem tentaţi, cel mai adesea, să vorbim, de rostul şi...
1. Paradoxurile unei atitudini
Printr-un consens generalizat (dar nu unamin, dacă ar fi să invocăm doar perspectiva sceptică a unui Giuseppe Rensi), istoria este considerată a fi ştiinţă şi-mai-mult-de-atât. Perceput nuanţat, ca subiectivism derivat din memoria afectivă a colectivităţii, "pretext al predicării morale...
Prototipul
Panoplia de arme curbe dacice, cu un larg evantai de forme şi dimensiuni, a făcut necesară o încercare de tipologizare, cu intenţia clară de extragere din arsenalul dacic a acelei arme care să corespundă cât mai fidel caracteristicilor temutei în epoca falx Dacica[1]. Acest demers, deşi s-a dovedit anevoios...
Argument
Miron Costin și Dimitrie Cantemir l-au citit și evocat pe Publius Ovidius Naso. La fel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Grigore Tocilescu, Alexandru D. Xenopol, Vasile Pârvan sau George Călinescu. Cu toții au surprins valoarea literară și, mai ales cu privire la opera sa tomitană - nu vom folosi sintagma consacrată...
De mai mulţi ani, istoricul de artă româno-francez dr. Leonard Velcescu (în prezent, cercetător CRHISM la Universitatea „Via Domitia” din Perpignan, Franţa) se străduieşte să readucă în atenţia specialiştilor şi publicului larg un fenomen cultural cu semnificaţii încă greu de evaluat : reprezentările statuare ale...