Dacia Magna (până în sec. I d.Hr.)

Argument Miron Costin și Dimitrie Cantemir l-au citit și evocat pe Publius Ovidius Naso. La fel, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Grigore Tocilescu, Alexandru D. Xenopol, Vasile Pârvan sau George Călinescu. Cu toții au surprins valoarea literară și, mai ales cu privire la opera sa tomitană - nu vom folosi sintagma consacrată...
Despre pătrunderea sarmaţilor iazygi în spaţiul dintre Dunăre și Tisa au curs râuri de cerneală, subiect aprig dezbătut, dar care încă stârnește controverse[1]. Coroborarea știrilor antice despre sarmaţii iazygi cu studiile moderne au trasat, la modul general, o cronologie relativă a venirii acestui neam barbar în...
1. Recuperarea lui Rubobostes. Identitatea unui personaj istoric Personaj cu o puternică amprentă în istoria Europei răsăritene din ultimul veac al erei precedente, Burebista îşi datorează supravieţuirea în memoria documentară în primul rând lui Strabon[1] – acesta consemnându-i lapidar, dar coerent şi bine integrat...
Încă de la întemeierea cetăţilor greceşti religia pătrunde în toate formele vieţii lor oficiale şi private. Această situaţie este general valabilă atât pentru marile cetăţi din Grecia continentală şi Asia Mică, cât şi pentru celelalte aşezări întemeiate pretutindeni în lumea greacă; printre acestea din urmă se numără...
Hegemon de necontestat al vestului mediteraneean, Roma intră, în secolul I î.Hr., în atotcuprinzătoarea competiţie din spaţiul est-mediteraneean, regiune cu o multimilenară istorie a manifestărilor imperiale, în care - subliniem acest fapt - are de purtat o confruntare frontală nu cu o altă putere statală, fie ea şi...
Dacă izvoarele literare care ne-au parvenit nu conţin nici o referire nemijlocită la la instituţiile asociate comunităţilor locale din cuprinsul teritoriului de referinţă (stare de fapt valabilă atât pentru epocile arhaică şi preclasică, cât şi pentru cea clasică a istoriei geto-dacilor), nu mai puţin adevărat este...
Pentru prima oară în mod sistemic, problematica listei regale a Daciei – altfel spus, continuitatea de funcţionare a celei mai importante şi mai vizibile dintre instituţiile statale ale vremii, regalitatea – avea să fie abordată în istoriografia românească de către istoricul Hadrian Daicoviciu[1]. Întemeindu-se pe tot...
1. Regatul getic în vremea lui Alexandru cel Mare şi Zopyrion Asasinarea lui Filip al II-lea, în 335 î.Hr., nu este de natură să distrugă consecinţele politico-juridice ale acţiunilor sale, în particular sistemul de tratate multipartite prin care spaţiul balcanic era organizat într-un organism relativ unitar, deşi nu...
Repere politico-evenimenţiale ale domniei tandemului Burebista-Deceneu             Reunirea sub o comandă unică a forţelor celor patru formaţiuni politico-juridice din bazinul Dunării a generat un dispozitiv militar excepţional şi fără precedent în această regiune. Strabon ne precizează şi dimensiunea acestui...
1. Izvoarele primare: Herodot şi Platon Înzestrat de posteritate cu un prestigiu excepţional, personajul Zalmoxis are o "hagiografie" întemeiată, în vădit contrast cu notorietatea dobândită post-factum, pe un corpus foarte restrâns de surse, aproape exclusiv literare, în cuprinsul cărora, pe deasupra, el este...

Pagini

ACL nr. 4B/2016

ACL nr. 4B/2016

Numărul 4B/2016 al revistei științifice Acta Centri Lucusiensis, editată de Centrul de Studii DacoRomanistice Lucus, a fost validat în ședința Colegiului de redacție din 22 ianuarie 2017.

Detalii »