Pentru prima dată, o posibilă identificare a regelui Decebal[1] a fost dată de Emil Panaitescu[2], în anul 1923, care considera că un bust antic (datat, începutul sec. al II-lea d.Hr.) al unui nobil dac (pileatus), păstrat în colecţiile Muzeului Vaticanului, reprezintă monarhul dac. Această tentativă de a arăta că « ...
Ed. Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universitatii de Vest Timişoara
Descoperirile arheologice de armuri au, în general, un caracter izolat, acestea aparţinând unor complexe arheologice, respectiv morminte ale unor indivizi cu o poziţie dominantă pe scara socială. Plecând de la această realitate, la care se adaugă valoarea economică şi tehnologia deloc la îndemâna oricui, se poate...
Începând din 602 – odată cu prăbușirea frontierei dunărene a Imperiului Bizantin – avarii și slavii s-au revărsat în teritoriile bizantine sud-dunărene. Slavii au ocupat întreaga Peninsulă Balcanică până în punctul ei cel mai meridional. Ei au ajuns până în sudul Peloponezului, pe țărmurile şi în insulele Mării Egee...
Pentru prima oară în mod sistemic, problematica listei regale a Daciei – altfel spus, continuitatea de funcţionare a celei mai importante şi mai vizibile dintre instituţiile statale ale vremii, regalitatea – avea să fie abordată în istoriografia românească de către istoricul Hadrian Daicoviciu[1]. Întemeindu-se pe tot...
Cucerirea regatului lui Decebal de către romani a însemnat integrarea în cadrul Imperiului Roman a unui vast teritoriu de la nordul Dunării locuit de daci. În viziunea împăratului Traian, înglobarea Daciei în graniţele statului roman urma să se realizeze rapid, în condiţiile în care Dacia lui Decebal a fost secătuită...
“... in bellum profectus est cum cognitis militibus hostem Parthum contemnentibus, saggitarum ictus post ingentia Dacorum falcibus inlata volnera despicatui habentibus.”[1]
Introducere
Într-o societate războinică precum cea veche nord-dunăreană, este de la sine înţeles că progresele înregistrate în metalurgie, în...
* cu privire specială asupra problematicii reconstructelor instituţionale
Cu ilustra excepţie a principelui academician Dimitrie Cantemir[1], de la cumpăna veacurilor XVII şi XVIII, care a adus problema substratului preroman în prim-planul cercetării europene, limitându-se (inevitabil pentru epoca sa) la schiţarea...
- Stimate domnule Ovidiu Pecican, sunteţi doctor în istorie, cercetător în antropologie culturală şi autor a peste douăzeci de volume de specialitate, carieră aparent paradoxală pentru cineva care a debutat în (sau prin) literatura SF. Ce au în comun, din propria perspectivă, cele două domenii?
- Ambele marşează pe...
Dacă antichitatea păgână nu-şi face o preocupare din moralitatea traducătorului, nici chiar din persoana acestuia, în general, poate şi pentru că singurele limbi de circulaţie imperială şi implicit (aproape) universală, erau latina şi (în mai mică măsură) greaca (dovadă limbile romanice vis-a-vis de sărmana şi...
