Dacă antichitatea păgână nu-şi face o preocupare din moralitatea traducătorului, nici chiar din persoana acestuia, în general, poate şi pentru că singurele limbi de circulaţie imperială şi implicit (aproape) universală, erau latina şi (în mai mică măsură) greaca (dovadă limbile romanice vis-a-vis de sărmana şi...
După încheierea celor două războaie mai mari purtate de romani la nordul Dunării, aceştia i-au înfrânt definitiv pe daci şi au creat provincia Dacia. Sarmizegetusa Regia a fost transformată în castru pentru trupele rămase să pacifice zona1, iar în Ţara Haţegului a fost construită o nouă capitală, cu acelaşi nume,...
Literatura para-științifică[1] a ultimului sfert de veac a făcut din Regalianus, printr-o reevaluare care intra în contradicție cu izvoarele istorice și care forțau intepretarea contextului printr-o cheie de lectură improprie acestuia[2], fie un soi de erou-simbol al unei nepetrecute resurecții dacice în interiorul...
Cercetarea apărării provinciei Dacia a căutat să identifice traseul graniţei Imperiului Roman la nordul Dunării de Jos, în secolul II-III d.Hr., urmărind arheologic identificarea reţelei de fortificaţii, burguri şi turnuri specifice zonei de limes. Pentru linia Dunării de Jos aceste cercetări au fost încurajate pe de...
Configurând limitele reprezentării, Michel Foucault vede istoria drept „zona cea mai erudită, cea mai în cunoştinţă de cauză, cea mai trează, cea mai încărcată, poate, a memoriei noastre; dar ea este, totodată, şi fondul din care toate fiinţele vin spre existenţă şi spre scânteierea lor de o clipă.”[1] Sunt aici...
Hegemon de necontestat al vestului mediteraneean, Roma intră, în secolul I î.Hr., în atotcuprinzătoarea competiţie din spaţiul est-mediteraneean, regiune cu o multimilenară istorie a manifestărilor imperiale, în care - subliniem acest fapt - are de purtat o confruntare frontală nu cu o altă putere statală, fie ea şi...
Stabilirea maghiarilor în câmpia Panoniei în anul 896 sub conducerea liderului lor Arpad s-a făcut cu încuviinţarea bizantinilor ai căror aliaţi erau. Misiunea nomazilor războinici la vremea respectivă era de a slăbi crescânda influenţă zonală, de pe cursul mijlociu al Dunării, a regatului Moraviei Mari, un stat slav...
Cu aproape un veac în urmă, filologul Constantin C. Diculescu îşi imagina, speculând pe baza cuvântului german Träublein, că originea cuvântului românesc strugure trebuie căutată în idiomul străgermanic al gepizilor, presupunând existenţa în limba acestora a unei forme arhaice *thrubilo sau *struwilo[1]. Fapt oarecum...
Repere politico-evenimenţiale ale domniei tandemului Burebista-Deceneu
Reunirea sub o comandă unică a forţelor celor patru formaţiuni politico-juridice din bazinul Dunării a generat un dispozitiv militar excepţional şi fără precedent în această regiune. Strabon ne precizează şi dimensiunea acestui...
Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, ediţia 1998, cuvântul românesc oraş provine din maghiarul város[1]. Celelalte ediţii ale celui mai uzitat dicţionar generalist al limbii române[2] reţin – deloc surprinzător – şi ele aceeaşi explicaţie, care se regăseşte, de altfel, şi în alte instrumente similare:...
