ACL nr. 8A/2020

ACL nr. 8A/2020

Numărul 8A/2020 al revistei științifice Acta Centri Lucusiensis, editată de Centrul de Studii DacoRomanistice Lucus, a fost validat în ședința Colegiului de redacție din 30 iulie 2020, desfășurată sub prezidiul prof. dr. emeritus Dan Negrescu.

Detalii »

Articole recente

Pentru prima dată, o posibilă identificare a regelui Decebal[1] a fost dată de Emil Panaitescu[2], în anul 1923, care considera că un bust antic (datat, începutul sec. al II-lea d.Hr.) al unui nobil dac (pileatus), păstrat în colecţiile Muzeului Vaticanului, reprezintă monarhul dac. Această tentativă de a arăta că « ...
Ed. Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universitatii de Vest Timişoara
Descoperirile arheologice de armuri au, în general, un caracter izolat, acestea aparţinând unor complexe arheologice, respectiv morminte ale unor indivizi cu o poziţie dominantă pe scara socială. Plecând de la această realitate, la care se adaugă valoarea economică şi tehnologia deloc la îndemâna oricui, se poate...
Începând din 602 – odată cu prăbușirea frontierei dunărene a Imperiului Bizantin – avarii și slavii s-au revărsat în teritoriile bizantine sud-dunărene. Slavii au ocupat întreaga Peninsulă Balcanică până în punctul ei cel mai meridional. Ei au ajuns până în sudul Peloponezului, pe țărmurile şi în insulele Mării Egee...
Pentru prima oară în mod sistemic, problematica listei regale a Daciei – altfel spus, continuitatea de funcţionare a celei mai importante şi mai vizibile dintre instituţiile statale ale vremii, regalitatea – avea să fie abordată în istoriografia românească de către istoricul Hadrian Daicoviciu[1]. Întemeindu-se pe tot...
Cucerirea regatului lui Decebal de către romani a însemnat integrarea în cadrul Imperiului Roman a unui vast teritoriu de la nordul Dunării locuit de daci. În viziunea împăratului Traian, înglobarea Daciei în graniţele statului roman urma să se realizeze rapid, în condiţiile în care Dacia lui Decebal a fost secătuită...
“... in bellum profectus est cum cognitis militibus hostem Parthum contemnentibus, saggitarum ictus post ingentia Dacorum falcibus inlata volnera despicatui habentibus.”[1]   Introducere Într-o societate războinică precum cea veche nord-dunăreană, este de la sine înţeles că progresele înregistrate în metalurgie, în...
* cu privire specială asupra problematicii reconstructelor instituţionale Cu ilustra excepţie a principelui academician Dimitrie Cantemir[1], de la cumpăna veacurilor XVII şi XVIII, care a adus problema substratului preroman în prim-planul cercetării europene, limitându-se (inevitabil pentru epoca sa) la schiţarea...
- Stimate domnule Ovidiu Pecican, sunteţi doctor în istorie, cercetător în antropologie culturală şi autor a peste douăzeci de volume de specialitate, carieră aparent paradoxală pentru cineva care a debutat în (sau prin) literatura SF. Ce au în comun, din propria perspectivă, cele două domenii? - Ambele marşează pe...
  Dacă antichitatea păgână nu-şi face o preocupare din moralitatea traducătorului, nici chiar din persoana acestuia, în general, poate şi pentru că singurele limbi de circulaţie imperială şi implicit (aproape) universală, erau latina şi (în mai mică măsură) greaca (dovadă limbile romanice vis-a-vis de sărmana şi...

Informateca

  • 1 Decembrie 2020
    La mulți ani, România!
  • 14 Noiembrie 2020
    Call for papers, deadline: january, 7, 2021: Centrul de cercetare al CSDR Lucus lansează invitația la contribuții – articole originale, recenzii și/sau traduceri autorizate de autori – pentru a șaisprezecea apariție a revistei Acta Centri...
  • 22 Octombrie 2020
    În perioada 15 – 16 octombrie 2020, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa și în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea, Facultatea de Istorie și Științe Politice...
  • 19 Septembrie 2020
    Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a organizat ieri, 18 septembrie, la Casa Catargi, în format online, simpozionul național ”Epigrafie, arheologie și izvoare literare.   Noi explorări în istoria provinciilor...
  • 18 Septembrie 2020
    În data de 23 septembrie 2020, Muzeul Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Direcția de Cultură Oltenița/Muzeul Civilizației Gumelnița, Oltenița, organizează ediția a...
  • 21 August 2020
    Muzeul Brăilei „Carol I” va organiza duminică, 23 august 2020, începând cu ora 11, la sediul din Piața Traian, nr. 3, ”Ziua Muzeului: 23 august 1881 – 23 august 2020”. 
    În cadrul programului sunt incluse o prezentare powerpoint susținută...
  • 24 Iulie 2020
    Un proiect de identificare a drumurilor romane este derulat, în premieră în România, de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) Cluj-Napoca. Finanțarea este asigurată din fonduri europene și are o valoare de 2 milioane de euro....
  • 3 Iunie 2020
    Sub acest titlu - Dunărea de Jos în texte antice greco-latine, cercetătorul ieșean prof. univ. dr. Nelu Zugravu de la Centrul de Studii Clasice și Creștine al Universității Al. I Cuza, va susține marți, 9 iunie, de la ora 11,30, o...