Estul provinciei Dacia a rămas până în prezent o zonă puţin cunoscută prin vestigiile sale arheologice de epocă romană[1]. Acest fapt a atras deseori concluzii care subliniau caracterul rural, slab dezvoltat al aşezărilor din această zonă[2]. Pe de altă parte este adevărat că până în prezent nu avem atestată în...
1. Regatul getic în vremea lui Alexandru cel Mare şi Zopyrion
Asasinarea lui Filip al II-lea, în 335 î.Hr., nu este de natură să distrugă consecinţele politico-juridice ale acţiunilor sale, în particular sistemul de tratate multipartite prin care spaţiul balcanic era organizat într-un organism relativ unitar, deşi nu...
Lecturi reevaluate
"Mileniul imperial al Daciei" sau Bizanţul de dinaintea Bizanţului
Istoria, se ştie, nu este numai ştiinţă, ci şi conştiinţă; fireşte, una supraindividuală şi transgeneraţională. Din această cauză, percepţia istoriei este mai expusă subiectivismului decât în cazul altor aşa-zise...
Caracterul războinic al geto-dacilor răzbate vizibil din textele antice, iar descoperirile
arheologice, care au relevat fortificaţii, morminte şi armament, îl confirmă şi îi justifică
renumele dobândit. Dimensiunea fenomenului militar din spaţiul nord-dunărean determină
existenţa unor elite a căror preocupare...
1. Recuperarea lui Rubobostes. Identitatea unui personaj istoric
Personaj cu o puternică amprentă în istoria Europei răsăritene din ultimul veac al erei precedente, Burebista îşi datorează supravieţuirea în memoria documentară în primul rând lui Strabon[1] – acesta consemnându-i lapidar, dar coerent şi bine integrat...
Familia constituia celula de bază a societăţii roamne. Familia romană era organizată pe principii patriarhale. Ea se axa în jurul puterii lui pater familias – capul familiei – a cărui autoritate unică şi nelimitată se exercita atât asupra membrilor familiei (care mai cuprindea soţia, copiii, sclavii), cât şi asupra...
* cu privire specială asupra problematicii reconstructelor instituţionale
Cu ilustra excepţie a principelui academician Dimitrie Cantemir[1], de la cumpăna veacurilor XVII şi XVIII, care a adus problema substratului preroman în prim-planul cercetării europene, limitându-se (inevitabil pentru epoca sa) la schiţarea...
Încă de la întemeierea cetăţilor greceşti religia pătrunde în toate formele vieţii lor oficiale şi private. Această situaţie este general valabilă atât pentru marile cetăţi din Grecia continentală şi Asia Mică, cât şi pentru celelalte aşezări întemeiate pretutindeni în lumea greacă; printre acestea din urmă se numără...
Ed. Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universitatii de Vest Timişoara
Reevaluarea astăzi, fie şi doar sub forma unei recenzii, a celei mai aplicate din lucrările de sinteză purtând semnătura prof. dr. Silviu Sanie[1], este, fără îndoială, un exerciţiu la marginea paradoxului - şi aceasta pentru că, pe de o parte, lucrarea în cauză se confruntă cu un volum de informaţii eminamente...
