ACL nr. 4B/2016

ACL nr. 4B/2016

Numărul 4B/2016 al revistei științifice Acta Centri Lucusiensis, editată de Centrul de Studii DacoRomanistice Lucus, a fost validat în ședința Colegiului de redacție din 22 ianuarie 2017.

Detalii »

Articole recente

1. Regatul getic în vremea lui Alexandru cel Mare şi Zopyrion Asasinarea lui Filip al II-lea, în 335 î.Hr., nu este de natură să distrugă consecinţele politico-juridice ale acţiunilor sale, în particular sistemul de tratate multipartite prin care spaţiul balcanic era organizat într-un organism relativ unitar, deşi nu...
Despre pătrunderea sarmaţilor iazygi în spaţiul dintre Dunăre și Tisa au curs râuri de cerneală, subiect aprig dezbătut, dar care încă stârnește controverse[1]. Coroborarea știrilor antice despre sarmaţii iazygi cu studiile moderne au trasat, la modul general, o cronologie relativă a venirii acestui neam barbar în...
Spre deosebire de aristocraţie, identificabilă în orice structură socială şi cu atât mai mult în cele de arhitectură statală, drept deţinătorul colectiv al puterii politice, starea a treia joacă (fireşte, acolo unde gradul de complexitate şi maturitate al corpului social îi permite existenţa) rolul de factor de...
În imediata succesiune a domniei lui Zalmoxis[1], izvoarele literare care ne-au parveit nu ne oferă prea multe informaţii privitoare la situaţia politică din regiunea Dunării de Jos şi cu atât mai puţin la o instituţie anume (fie ea şi cea mai vizibilă) a arhitecturii statale din această parte a lumii. Dacă această...
Pentru prima dată, o posibilă identificare a regelui Decebal[1] a fost dată de Emil Panaitescu[2], în anul 1923, care considera că un bust antic (datat, începutul sec. al II-lea d.Hr.) al unui nobil dac (pileatus), păstrat în colecţiile Muzeului Vaticanului, reprezintă monarhul dac. Această tentativă de a arăta că « ...
Configurând limitele reprezentării, Michel Foucault vede istoria drept „zona cea mai erudită, cea mai în cunoştinţă de cauză, cea mai trează, cea mai încărcată, poate, a memoriei noastre; dar ea este, totodată, şi fondul din care toate fiinţele vin spre existenţă şi spre scânteierea lor de o clipă.”[1] Sunt aici...
Stabilirea maghiarilor în câmpia Panoniei în anul 896 sub conducerea liderului lor Arpad s-a făcut cu încuviinţarea bizantinilor ai căror aliaţi erau. Misiunea nomazilor războinici la vremea respectivă era de a slăbi crescânda influenţă zonală, de pe cursul mijlociu al Dunării, a regatului Moraviei Mari, un stat slav...
* cu privire specială asupra problematicii reconstructelor instituţionale Cu ilustra excepţie a principelui academician Dimitrie Cantemir[1], de la cumpăna veacurilor XVII şi XVIII, care a adus problema substratului preroman în prim-planul cercetării europene, limitându-se (inevitabil pentru epoca sa) la schiţarea...
Pentru prima oară în mod sistemic, problematica listei regale a Daciei – altfel spus, continuitatea de funcţionare a celei mai importante şi mai vizibile dintre instituţiile statale ale vremii, regalitatea – avea să fie abordată în istoriografia românească de către istoricul Hadrian Daicoviciu[1]. Întemeindu-se pe tot...
Descoperirile arheologice de armuri au, în general, un caracter izolat, acestea aparţinând unor complexe arheologice, respectiv morminte ale unor indivizi cu o poziţie dominantă pe scara socială. Plecând de la această realitate, la care se adaugă valoarea economică şi tehnologia deloc la îndemâna oricui, se poate...

Informateca

  • 25 Iunie 2017
    Institutul de Arheologie de pe lângă Filiala Iași a Academiei Române organizează în zilele de 16 și 17 iulie, la sediul propriu din bd. Carol nr. 8, în colaborare cu Universitatea din Waterloo, Ontario, workshopul internațional ”Progrese...
  • 24 Mai 2017
    Sub egida Ministerului Culturii al Republicii Moldova și a Comisiei Naţionale Arheologice, miercuri, 24 mai, se desfăşoară Sesiunea Naţională de Rapoarte - Cercetări arheologice în Republica Moldova, Campania 2016. Reuniunea științifică...
  • 19 Mai 2017
    O expoziție itinerantă în care sunt prezentate cetățile dacice din estul Transilvaniei a fost vernisată, vineri, 19 mai, la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc și are rolul de a face cunoscută această zonă, considerată...
  • 18 Mai 2017
    Muzeul Județean Buzău a deschis joi, 18 mai,  o sală de numismatică cuprinzând peste 700 de monede din cele aproape 20 de tezaure antice și medievale descoperite în zona Buzăului. Cel mai vechi este tezaurul de Băbeni, compus din 11 piese...
  • 10 Mai 2017
    Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române organizează miercuri, 31 mai, de la ora 14, la sediul propriu, conferința științifică ”Aprovizionarea cu vin și ulei a zonei de frontieră de la Dunărea de Jos în secolele II-VI p...
  • 10 Mai 2017
    Call for papers, deadline: june 10, 2017: Centrul de cercetare al CSDR Lucus lansează invitația la contribuții – articole originale, recenzii și/sau traduceri autorizate de autori – pentru a noua apariție a revistei Acta Centri Lucusiensis...
  • 8 Mai 2017
    În perioada 16-17 iunie 2017, la Universitatea de Vest Timișoara se va desfășura cea de-a șasea ediție a Colocviului Internaţional ”Comunicare şi Cultură în Romania Europeană” - CICCRE, organizată de Centrul de Studii Romanice din...
  • 14 Aprilie 2017
    Un colan dacic torsadat (torques) din argint, care are aproximativ 2.000 ani, a fost găsit în comuna harghiteană Siculeni, de către un căutător de comori, aceasta fiind una dintre cele mai importante descoperiri arheologice făcute în zonă...